LumeaLive.com » STIRILE ZILEI » Amfiteatrul roman de pe Columna Traiană a fost descoperit la Drobeta – Turnu Severin

Amfiteatrul roman de pe Columna Traiană a fost descoperit la Drobeta – Turnu Severin

La sfârșitul secolului al XIX-lea istoricii și arheologii au început să caute în șantierele arheologice deschise de-a lungul Dunării amfiteatrul militar roman care apare într-un basorelief de pe Columna lui Traian, monument închinat triumfului acestui împărat asupra dacilor, construit de arhitectul Apolodor din Damasc în anul 113 d.Hr. Iată că, după atâtea căutări, în noiembrie 2010, acesta a ieşit la iveală în urma unor săpături efectuate chiar în curtea Muzeului Regiunii Porţilor de Fier. Descoperirea este una de importanță deosebită pentru turismul din zonă, deoarece la câţiva paşi de ruine se află castrul roman Drobeta şi piciorul Podului lui Traian, alte două obiective istorice importante. Chiar când specialiștii înclinau să considere imaginea amfiteatrului săpată în piatra columnei doar o „fantezie” a celebrului arhitect roman, săpăturile efectuate în curtea muzeului sus amintit, pentru construirea unui pavilion expozițional multifuncțional cu finanțare europeană, au scos la lumină celebrul amfiteatru. „Inițial am zis că este vorba despre o fortificație feudală. Pe măsură ce am dezvăluit o suprafață din ce în ce mai mare de zid, problema s-a complicat, pentru că ne-am dat seama că are o formă cel puțin semicirculară” a spus arheologul Gabriel Crăciunescu.

Cercetările începute în anul 2012 de arheologii Florian Matei Popescu și Constantin Petolescu de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București aveau să confirme că amfiteatrul observat pe Columna lui Traian de lângă Colosseum, situată pe Via dei Fori Imperiali, a fost construit la Drobeta la începutul stăpânirii romane în Dacia în jurul anilor 106-107”, preciza Doinița Chircu. Potrivit acesteia, amfiteatrul roman a fost descoperit întâmplător, în curtea muzeului unde se amenajase o expoziție de trovanți aduși din zona minieră Valea Copcii, pe locul unde urma să se construiască pavilionul expozițional. „A fost un eveniment de senzație descoperirea amfiteatrului despre care, în literatura de specialitate, dar și în izvoarele literare (Ptolemeu III, 8; Tabula Peutingeriana VII) și epigrafice, se povestește că a fost utilizat atât pentru antrenarea soldaților romani, cât și pentru luptele cu gladiatori. Există indicii că el a fost folosit până la începutul secolului al IV-lea”, a mai relatat doamna Chircu.

627x01

646x404

10191217534383218

10191240535782562

Amfiteatrul era o construcție de tip circular, cu dimensiuni mult mai mici decât Colosseumul din Roma, de 36×36 metri pătrați, care deservea garnizoana staționată în Castrul de la Drobeta, tribunele acestuia, din lemn, având o capacitate de aproximativ 1.500 persoane. „În urma săpăturilor au fost scoase la lumină cele patru porți ale amfiteatrului. O altă descoperire de senzație în această incintă o reprezintă și ruinele unei așezări medievale, a cărei temelie s-a pus peste zidurile din piatră de râu și de calcar ale acestuia”, a mai spus Chircu. Așezarea respectivă este contemporană cu Cetatea medievală a Severinului, secolele XIII-XIV, unde există urmele unui cimitir și a unor bordeie în incinta cărora s-au descoperit obiecte de ceramică și din fier. „În perioada celor două campanii arheologice de săpături în perimetrul amfiteatrului militar roman de la Drobeta a fost scoase la iveală terme romane, un bazin și conturul câtorva încăperi cu aducțiune de apă rece și apă caldă”.

În urma demersurilor fãcute de Muzeul Regiunii Porţilor de Fier cãtre Ministerul Culturii în vederea clasãrii acestui monument istoric, acum putem spune cã prin „Ordinul nr. 2562 din 14.07. 2015 se claseazã ca monument istoric Amfiteatrul Roman, Str. Independenţei nr. 2, municipiul Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, în categoria arheologie, grupa valoricã A, cu codul în Lista Monumentelor Istorice: MH-I-m-A-10047.05”.

Echipa de cercetători de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti, condusă de profesorul Constantin Petolescu, a continuat lucrările în zona de vest a amfiteatrului, unde a fost identificată o clădire de tehnică romană. „Am continuat lucrările la zona porţii de vest, care a fost dezvelită anul trecut, este chiar mai spectaculoasă, se văd foarte bine pragurile. Important este că s-a identificat o clădire care suprapune parţial zidul amfiteatrului. Deci, după ce a fost distrus amfiteatrul s-a construit această clădire care este de tehnică romană” spune profesorul Constantin Petolescu. Amfiteatrul a durat până în deceniile 6-7 ale secolului al III-lea, când a fost incendiat, probabil în urma marii invazii gotice. Tot atunci a fost distrus şi castrul roman din apropiere.

În opinia prof. Constantin Petolescu, ringul amfiteatrului se poate reconstitui şi pe o anumită porţiune se pot reface şi tribunele, băncile pe care stăteau spectatorii. În urma săpăturilor efectuate aici, cercetătorii ştiu exact dimensiunile tribunelor: „Ştim exact cât era lăţimea spaţiului cu spectatorii după intrările acestea în arenă. Fiecare intrare are doi batanţi de o parte şi alta şi cunoaştem lungimea lor. Băncile erau făcute din lemn, se înfigeau stâlpi de stejar în pământ şi pe urmă se făcea toată încrengătura pe care se sprijineau tribunele. Noi ştim pe teren unde erau implantaţi aceşti pari pentru că în timpul săpăturilor găsim urme rotunde de arsură de la stâlpii care au fost în pământ şi care au ars în timpul incendiului gotic de la mijlocul secolului al III-lea şi pe urmă au putrezit. În felul acesta am găsit câţiva stâlpi care ne pot indica şi lăţimea arenei şi cum mergea”. Situat în apropierea Castrului roman şi termelor romane, acest amfiteatru avea rolul de adunare a soldaţilor şi aici aveau loc jocuri de gladiatori la diversele sărbători care celebrau cultul imperial, dar probabil era folosit în anumite momente şi pentru un teren de exerciţii chiar pentru soldaţi.

Pe teritoriul de azi al României astfel de amfiteatre romane au fost descoperite la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, la Porolissum, la Micia și Vețel pe Mureș, însă niciunul dintre acestea nu a fost și identificat ca fiind reprezentat în vreuna din cele aproape 2.500 de scene de pe columna traiană de la Roma.

Conf. univ. dr. George V Grigore

Sursa: Stiri | cunoastelumea.ro
 
 
 
   

«

»

loading...