LumeaLive.com » STIRILE ZILEI » AVRAM IANCU, interzis în Sibiu, în prag de Centenar

AVRAM IANCU, interzis în Sibiu, în prag de Centenar

Articol preluat din bilunarul CERTITUDINEA (disponibil în toată țara, în chioșcurile de ziare, sau în magazinul LUPUL DACIC, deschis în Centrul Vechi al Bucureștiului, pe strada Smârdan nr 28): „A trebuit să vină un oltean din Mehedinţi, Laurian Stănchescu, să se posteze în faţa primăriei şi să dea o lecţie de românism autorităţilor locale, protestând faţă de atitudinea lor şi a autorităţilor centrale în privinţa instalării bustului lui Avram Iancu în parcul Astra” – scrie, cu amărăciune, Mihai Racoviţan, în Tribuna.ro.

El se referă la protestul solitar de luni, 13 noiembrie 2017, al scriitorului Laurian Stănchescu, în fața primăriei din Sibiu, împotriva interzicerii amplasării, în parcul ASTRA, a bustului lui Avram Iancu. Reamintin că lui Laurian Stănchescu i se datorează inițiativa a două legi identitare, promulgate cu multă greutate, după ani întregi de presiuni civice din partea scriitorului: ziua de naștere a lui Constantin Brâncuși (19 februarie) – sărbătoare națională și declararea lui Avram Iancu erou al națiunii române. Cu această legitimitate morală și aflând de nedreapta absurditate a acestei respingeri suspecte, Laurian Stănchescu a ripostat pe loc, deplasându-se la Sibiu, în fața Primăriei, unde și-a început protestul.

„E un protest împotriva unei crime culturale, pentru că este o crimă culturală şi istorică să-l interzici pe Avram Iancu în  propria lui ţară şi să-l alungi din propria lui istorie, mai ales că el a făcut istoria mare. Dacă Avram Iancu nu se năştea aici, astăzi în Transilvania curgea o istorie străină pe o albie românească. E nepermis ca memoria lui Avram Iancu să fie asasinată în modul acesta, să fie ucis de propria istorie.”

Iată despre ce e vorba. Cu câțiva ani în urmă, membrii Societății cultural-patriotice „Avram Iancu”, filiala Sibiu, au socotit de datoria lor să-i ridice un bust eroului revoluției, pentru a fi așezat pe Aleea Personalităților din parcul ASTRA, la locul de cinste care i se cuvenea. Mai ales că se apropia centenarul Marii Uniri. În 2013, bustul în bronz a fost realizat de sculptorul Radu Aftenie, statuia având 1,4 m înălțime și 180 kg. Dosarul cu proiectul în cauză a primit de la autoritățile și instituțiile locale avizul de amplasare, inclusiv din partea Primăriei Sibiu, care s-a angajat să-l ia în custodie permanentă. Mai trebuia ultimul aviz, al Ministerului Culturii. Dar ministerul, condus pe atunci de Kelemen Hunor și Hegedüs Csilla, l-a respins sub pretextul „lipsei de realizare artistică”.

Timpul a trecut, miniștrii culturii s-au schimbat cu miniștri români, dar răspunsul a continuat să se lase așteptat. La revenirile repetate ale societății sibiene adresate ministerului, s-a primit, în sfârșit, din partea ministrului (atunci) Ioan Vulpescu, un răspuns năucitor: „Comisia de experți a Ministerului a respins ÎN UNANIMITATE (s.n.) proiectul și recomandă amplasarea bustului lui Avram Iancu într-o altă locație din Sibiu, SPRE A NU FACE CONCURENȚĂ BUSTURILOR DIN PARCUL ASTRA (s.n.).

La mai bine de patru luni de la o discuţie avută de Mihai Racoviţan cu primărița Astrid Fodor, au apărut, în Parcul Astra, „experţii”:  de la primărie, de la cultură, de la urbanism.  S-au mişcat prin parc şi au luat marea decizie: bustul să fie aşezat în alt loc în parc, iar iniţiatorii bustului să reia dosarul proiectului de la zero, cu alte aprobări, cu alte ştampile.
Această farsă penibilă se întâlnește nefericit cu o situație din 1912, când se împliniseră 100 de ani de la naşterea lui George Bariţiu, dascălul românilor ardeleni vreme de şase decenii. Sibienii l-au omagiat ridicându-i superbul bust din parc. Cerând şi atunci aprobarea primarului, un sas, acesta le-a dat-o, cu condiţia ca bustul să fie instalat mai dosnic, mai după gard. Aşa că l-au instalat chiar după gard, în curtea fostei Şcoli Civile de Fete a ASTREI. Numai că atunci Sibiul, Transilvania, era sub stăpânirea Ungariei. Abia după Unirea din 1918, românii l-au mutat în locul actual.

Situația se repetă, acum, într-o Românie care, cel puțin deocamdată, nu aparține Ungariei, cu Avram Iancu, cea mai mai venerată personalitate istorică ieșită din rândurile românilor ardeleni. Tribun al poporului în Revoluția de la 1848-1849, membru al Comitetului Național Permanent (guvernul revoluționar românesc), cu sediul în Sibiu, a devenit, din toamna târzie a anului 1848, conducătorul rezistenței armate românești, prefectul general și, din martie 1849, când Transilvania, mai puțin Munții Apuseni, a fost cucerită de armata maghiară, singurul conducător al revoluției române. Transilvania fusese invadată atunci de trupele revoluționare ungare, de gărzile grofilor maghiari locali și „diviziile” secuiești, urmărindu-se anexarea Transilvaniei la o Ungarie Mare, cu o singură limbă și cu o singură națiune, cea maghiară, punând în cumpănă însăși existența fizică a unei națiuni de 2,5 milioane de români. Revoluția românească din Transilvania a fost de o importanță copleșitoare pentru evoluția națiunii române până la 1918, iar faptele lui Avram Iancu au s-au constituit în mintea românilor ardeleni într-un veritabil mit al Iancului. Toate generațiile dintre 1848 și 1918 l-au privit ca pe un simbol tutelar, l-au considerat marele precursor al Unirii.

Trei orașe importante din Transilvania sunt strâns legate de numele lui Avram Iancu: Cluj, unde între 1841-1846 a urmat cursurile liceale și cursul superior de drept, Târgu Mureș, unde între 1846 – 1848 și-a făcut practica de avocat, și Sibiul, unde a poposit de trei ori. Prima dată după absolvirea studiilor de drept. A doua oară în plină revoluție, pentru a participa la lucrările Comitetului Permanent, pentru a se informa despre mersul luptelor în Munții Apuseni, pentru a afla știrile politice de interes general pentru român și pentru a cere armament și provizii comandantului militar general austriac. Și, în sfârșit, a treia oară, în vara lui 1852, când a fost arestat la Alba Iulia și, în clădirea judecătoriei de ocol, a fost pălmuit și scuipat de un obscur funcționar imperial. Când moții au aflat despre această faptă mârșavă, indignarea lor a fost atât de mare încât autoritățile austriece, temându-se de  o nouă revoltă a românilor, l-au dus repede la Sibiu, unde, de formă, i-au înscenat un proces pentru a-l elibera…

În Cluj și în Târgu Mureș i s-au ridicat lui Avram Iancu statui impunătoare. La fel, în mai multe locuri din Munții Apuseni, iar după evenimentele din 1989, busturi și plăci memoriale în zeci de localități din Transilvania, precum și în alte părți ale României.

Nu însă și în Sibiu. Bustul din metal pe care ASTRA l-a instalat în muzeul său, prin 1950, când Asociațiunea a fost desființată de comuniști, a dispărut. Iar cel realizat recent de sculptorul Radu Aftenie e împiedicat să apară.

Mihai Racoviţan/ Miron Manega

certitudinea 7

Căutați nr 7 al ziarului CERTITUDINEA în toate chioșcurile de ziare din țară și la magazinul LUPUL DACIC din Centrul Vechi al Bucureștiului, pe strada Smârdan nr 28

Sursa: Stiri | cunoastelumea.ro
 
 
 
   

«

»